cuvinte potrivite

Uite ceva în care eu chiar cred şi, totodată, una dintre temele pe care mă 'cert' cel mai des cu oamenii din jur :)

I have accepted that proofreading has been devalued almost out of existence. I mourn its passing, but clearly spelling, grammar and punctuation are not the details that our culture, and this industry, choose to fret over any more. As long as its close enough that you get the idea, that’s sufficient.
(...)
As everything continues to accelerate, one of the tradeoffs we seem to be making in the pursuit of immediacy, freshness and so forth, is the thoughtful, well-considered construction of our communications.

The idea itself, however germinally or sloppily expressed, has become more important than the most powerful or evocative articulation of the idea.

When we have an idea, the task is now to express the idea as quickly as we can, in the first passably acceptable way that we can find.

De aici.

Şi ce plăcere e să stai să lucrezi pe un text final de 4000 de caractere să-l aduci la 3000. E o jumătate de zi dar necesită un tip de atenţie şi joacă . . . mi-e dor să am de editat la modul ăsta.

Alunecând în limba vorbită . . . căutăm oameni în ultima vreme. Vin potenţiali candidaţi să ne ţină prezentări şi sesiuni de curs ca să-i vedem 'în acţiune'. Primul tip de feedback care-mi vine la evaluarea de după se referă la cât de articulat şi fluent foloseşte limba română.

Ştiu că stilul oral scuză multe. Departe de mine a avea pretenţia că nu-mi mai scapă vreo greşeală când încep să vorbesc cu 200 la oră. Dar nu cred că e aiurea că observ dezacorduri subtile, prepoziţii folosite aiurea şi confuzii de semantică.

Mai ales că odată ce te-a prins jocul ăsta . . . e unul dintre cele mai mişto. Cred că e inclusiv unul din motivele pentru care îmi place twitter. Că mă pune foarte des în situaţia de a lucra la potrivit cuvintele ca să mă încadrez în 140 de caractere.

Anyway . . . la orice discuţie pe tema limbii române şi a modului în care este folosită astăzi îmi vin în mine două versuri de la Paraziţii (care sunt un exemplu incredibil de ce rezultate poate da lucratul pe cuvinte):
- nu vorbim dar f**tem aceeaşi limbă
- ai grijă cum îţi pui p**ile în propoziţie, să nu te-njuri

Şi aşa, ca fapt divers pe final . . . lecţia cu Arghezi la şcoală, discuţia pe Cuvinte Potrivite şi ideea nouă cum că poezia e şi muncă, nu numai Dumnezeu care îţi pune mâna în cap şi tu începi să scuipi sonete . . . a fost printre primele momente în care am conştientizat lecţia cu muncitul care face diferenţa între ce se întâmplă cu toate talentele native de pe planetă.