Îmi plac fluturașii la nou, normal. Îmi place a 5a felie de doboș mâncată consecutiv acele 3 dăți pe an când se îndură sor'mea să facă, a 10a oră consecutivă de vizionat West Wing mirată în continuare de supra-mintea care a scris dialogurile alea, a 7a oră consecutivă de vorbit pe messenger cu un om pe care atunci îl descopăr. Nu am învățat să recunosc pe bune senzația de sațietate în nicio privință.
Nu-mi place că sunt iritată când nu pot să consum cu lăcomia cu care m-am obișnuit. Și e iritare din aia de copil care nu are voie să se joace cu jucăria nouă. E iritare din aia care nu lasă loc decât de grăunțe strecurate de rațional. Iar asta, evident, nu-mi place.
No comments:
Post a Comment