Pietricele de pe drum

„Despre mine, ce sa spun? Ce cuvinte sa adun?” dupa cum bine zicea o mare doamna. Nu, inca nu vorbesc cu frunzele sau cu stelele si, oricat de ‚in metafore’ am vorbi, nu vreau sa ajung acolo.
Acum doi ani viata mea arata cu totul si cu totul altfel si nu aveam nici o idee in ce se va transforma.....bine, in all fairness, nici acum nu am o idee cu mult mai clara dar, de dragul sentimentului extrem de matur de know-it-all in care ma lafai de la o vreme, sa zicem.......Deci, dupa cum spuneam......stateam linistita acasa si ma uitam la televizor, si ma duceam la cursuri si in cluburi si in magazine si la munte si la mare si nu vedeam diferenta dintre weekend si restul saptamanii.

Intre timp am alergat foarte, foarte mult ........ am schimbat job-uri, case, facultati, tari, avioane, sentimente. Niciodata prieteni. Si, de vreo sase luni sunt asezata ... ma rog, in masura in care poti fi asezat la 22 de ani :). Am planuri mari de continuat cu alergatura ...... dar momentan, din toate punctele de vedere, e al naibii de bine exact aici.

Ce n-as da niciodată: prietenii, drumurile iarna spre Braşov cu „Zaraza” si „Casa mea”, fetele, mama mea care este cea mai mare mama şi doamna a tuturor timpurilor, Barcelona primavara, soarele, board-ul, Vama Veche, noptile de canasta (la care n-am mai participat activ in ultima vreme), masina si placerea condusului, prima dimineaţă din an in care te trezesti si totul e alb afara......bine, asta era ok stand la casa...la bloc, odata ca nu vezi de la etajul 8 copacii plini de zapada, dar cobori si iti gasesti masina bushita de oamenii care refuza sa inteleaga ca iarna iti trebuie caucicuri de iarna si un pic mai multa atentie...

Ar mai fi multe altele dar este aceea perioada a anului in care comportamentul compulsiv obsesiv isi ia jucariile si incpee show-ul si vad numai fulgi de zapada in fata ochilor si am visuri erotice cu revelioane pe ghetzar. .... din care ma trezesc intotdeauna cu senzatia de panica datorata lipsei de timp pentru a organiza asa ceva si iminentza unui revelion, doamne fereste, in bucuresti.

Altfel, sunt un om foarte fericit.