cu aroganţă, a la francaise

Mi-am cumpărat în weekend 2 ghivece. De fapt, nu eu mie ci eu mamei. Lucrate manual, pictate în gama aia de culori căreia nu-i pot rezista (culorile basic, pigmenţi puternici).

Le-am văzut la un stand la MTR la târgul de florii din weekend. 10 lei. Făcute manual de orfanii de la un centru de plasament. Vindea un francez. S-a bâlbâit până mi-am dat seama că era francez - mi-a aruncat după aia o privire suspicioasă, de parcă aş fi ştiut din prima şi l-am pus să se chinuie special cu româna când puteam să-l scutesc de efort mai devreme.

Îmi dă un pliant la plecare. Nicio informaţie. Doar ceva despre 2%.

Observ acasă minunatul logo al fundaţiei Valentina România.

Un copil care cade şi este prins de o pereche de mâini primitoare. Deasupra, scris în semicerc:

Etre avec les enfants oublies de Roumanie

Am stat 5 minute să descifrez acel oublies....tot credeam că scrie altceva. Cum?!?, străin fiind, să vii într-o ţară să faci lucuri bune şi să-ţi iei un slogan atât de jignitor pentru ţara gazdă? Indiferent de ce face România sau nu face pentru orfanii ei sau pentru bătrânii ei sau pentru toţi cetăţenii ei dacă tot am ajuns la subiectul ăsta, mi se pare de o aroganţă nemăsurată acest slogan.

Pe site la ei explică un pic cum prin copii uitaţi se referă la copiii uitaţi de familiile lor, nu de stat. Whatever! După ce simţi când citeşti sloganul prima oară, prea puţin mai contează chestia asta pentru cei 1% care vor mai intra pe site.

Urât.