încet, încet

:)
Gata! Cel puţin pentru săptămâna asta.
Am adunat în zilele astea de lipsă destule "vorbe" şi imagini încât să public un apendice la legile alea ale lui Murphy.

Ce mă bucură este că văd încet încet că trec de la revoltă la haz de necaz - mă rog, necaz e mult spus, normal că aş prefera să nu am zile de 14 ore şi deplasări săptămânale dar e o perioadă de efervescenţă care, odată trasă linia, mă bucură şi mă "umple" foarte tare. Şi nu e vorba de resemnarea mioritică (că tot e readus în actualitate subiectul) ci de o diminuarea a răsfăţului meu cu mine. Ceea ce bine pentru că mă scutesc de nervi şi scenarii cu mine în centru, răstignită pe altarul economiei de piaţă. Să fim serioşi! Încep să fiu.