acum ne bucurăm

E aşa de multă şi mare şi diversă că să mor dacă înţeleg de ce ne cramponăm în toate mizeriile. Când lucrurile sunt neaşteptat de simple. Invers proporţional cu aparenţa lor, sau cu cât de tare le ameţim.

Cătinel, cătinel nu mai simt nevoia de despicat firul în 14.000 (viteza sinaptică mare este inamicul în cazuri din astea când cu cât mai mult gândeşti cu atât adânceşti groapa mai tare).

Şi îmi aduc aminte de scena aia din Al 13lea războinic când băieţii vikingi cât casele aşteptau să vină atacul paranormal dimineaţa şi în timp ce dl. Banderas tremura şi făcea scheme de luptă ăştia şi-au tras pătura în cap şi s-au culcat. Spre marea mirare a 'strategului' care nu înţelegea cum pot să doarmă când mâine ar putea muri.

Şi totul era, de fapt, atât de simplu:
'E un moment pentru somn, un moment pentru luptă, un moment pentru petrecere. Acum dormim.'

O săptămână cât mai simplă!