Mi-am adus aminte de ce mă apuc rar de făcut ordine prin chestii - fie ele zdrăngănelele de acasă, haine, documente, foldere, mail-uri etc.
Monstruleţul obsesiv-compulsiv din mine - latent cea mai mare parte a timpului - la un semn deschisă-i calea şi se apropie de conştiinţă şi începe să creeze, creeze, creeze noi şi noi moduri de arhivare, organizare şi aranjare a itemilor dezordonaţi.
Şi uite aşa îmi ia o oră să mă hotărăsc care dintre multele sisteme potenţiale este cel mai drăguţ şi funcţional pentru a-mi organiza soşetele.
Apoi încă o oră pentru a decide cum să numesc un folder de categorie, după ce criterii să împart foldere de grad I, II şi III din interiorul lui şi ce titluri dau documentelor din ele pentru a fi cât mai uşor de frunzărit pentru mine dar şi pentru alţii.
Enter dulapul - aranjare cromatică sau pe itemi? pe sport vs. 'de fetiţă? pe tricouri vs. maiouri? pe bumbace vs. alte materiale pretenţioase?
Inboxul. Organizat pe senders îmi amestecă proiectele. Organizat pe proiecte îmi amestecă senderii plus că nu de puţine ori oamenii tratează 3-4 proiecte în acelaşi mail. Organizat pe firme iar nu funcţionează că pot să sunt chestii implică de la 2 la toate 5.
Şi uite aşa monstrului îi cresc ochi şi gură şi nas şi cum termin o chestie începe să bată din picior cu 'what's next?! what's next?!'
Dacă tot nu pot să scap mă gândesc măcar să îl las să-şi facă damblaua - îl simt că-l roade invidia la fiecare post al Mironei care a acceptat şi embraced această latură a ei şi, ca urmare, pare să fi dezvoltat o relaţie foarte echilibrată cu monstruleţul ei :)
2 comments:
Cred ca singura diferenta vine din experienta (prea) indelungata: unele sisteme se internalizeaza de la sine, cumva, iar altele dau gres perseverent. Cum n-am ratat nimic esential vreodata, devine obligatoriu sa fac pace cu monstrul :)
Corect. Probabil ăsta este singurul curs de acţiune valabil.
Ne mai jucăm un pic de-a şoarecele şi pisica şi după aia 'let the chips fall where they may' - dacă e natural sigur e de bine :)
Post a Comment