Mă îndrept cu paşi repezi spre 'bursucenie' - adică spre a fi bursuc, adică spre a nu mai ieşi din casă decât pentru strictul necesar. Dacă aţi vedea-o ce drăguţă şi colorată e! Iar calitatea de 'drăguţ' se multiplică exponenţial dacă iei în considerare cât am aşteptat-o şi dorit-o.

Ciudat cum susţin cu patos abordarea de 'aici şi acum' versus amânarea perpetuă a sentimentului de bine prin asocierea lui cu diferite ţeluri de-atins dar fac şi eu asta de o vreme bună încoace. De fiecare dată când nu mi-am luat vaza aia frumoasă sau lumânarea aia parfumată sau lampa aia sucită pentru că nu aveam o casă a mea exact asta am făcut. Mi-am refuzat o plăcere pentru că nu putea fi 'completă' sau 'absolută'. Ceea ce e absurd.

Mă rog . . toate bune si frumoase. Bârlogul arată din ce în ce mai bine, mai colorat şi mai funcţional. O să îi aduc ceva drăguţ de la Barcelona.