Look what happened

M-am mutat inapoi la mama.

Trecem peste placerea de a trai din cutii pentru ca nu reusesc niciodata sa ajung miercuri seara acasa destul de devreme ca sa fac curat inainte sa vina femeia la curatenie. Trecem peste placerea de a traversa tot orasul ca sa ajung la munca dupa un an in care am mers pe jos 10 minute pana la birou, razand in nasul celor care stau la 42 de stopuri inainte sa treaca de intersectie. Trecem peste lipsa de presiune de la etajul 8 si a locului de parcare. Rasfatz!!

Dar, cam atat. Nu-mi vine nimic altceva in minte. Cam astea ar fi chestiile peste care trebuie sa trec. Atat.

Ramane placerea vinului cu mama seara. Raman weekendurile de fete si pizza si joshi-sme. Si raman placerile micilor descoperiri intr-o camera care a fost a mea mult timp si in care multe lucruri s-au facut pierdute. Valoreaza de sute de ori mai mult sa-ti gasesti un biletzel scris de baiatul cu ochi albastrii de la 8A, un caiet din generala, un bilet de tren din prima excursie cu clasa sau legitimatia de intrare la examenul de admitere decat sa scoti blugii de la spalat si sa gasesti 500 mii in buzunar.

Si am gasit!! Pe toate le-am gasit! 8 agende doldora de biletzele, floricele, bilete la film, vederi din vacante, boarding pass-uri, fotografii, amintiri lasate de oameni etc. Si uite asa, acum cateva zile, am citit cele mai bune si frumoase carti din viata mea. Nu exista nimic mai food for thought decat sa dai nas in nas cu tine, de acum 6-7 ani.

Mi-am multumit mie ca le-am scris, ca le-am scris cu constinciozitate, ca le-am scris zilnic, ca le-am scris asa cum au fost. .....ca am lasat mici lucruri nespuse ca sa stau acum sa ma gandesc la ce vroiam de fapt sa spun si sa imi aduc aminte incet, incet de mii de amintiri si detalii care nu mi-au mai trecut prin cap de atunci.

Tin la curent....