asa deci . .

Aşa deci. Azi e zi de buffer (nu mai zic zi 'tampon' că iar sare stoicescu la mine) între realitatea mea şi realitatea concretă. Sunt cu un picior în câmpu' muncii cu inboxul şi documente deschise şi cu celălalt încă acasă la mine, în pijama, aşteptând-o pe Mona la o cafea - care Monă sper să nu o ardă iar personaj, personaj din ăla care nu apare nici la sfârşitul piesei.

Cuvinte n-am pentru vacanţă. A fost exact ce trebuie and then some. Am plecat exact cu cine trebuie and then some ;)

Şi mi-a făcut bine pe nenumărate planuri. Tot 2007. Finalul a fost doar o sinteză, binele de peste an concentrat în 10 zile în care şi bunele şi mai puţin bunele au fost exact ce îmi trebuiau.

Mai am:
- de scăpat de nişte obiceiuri proaste,
- de rafinat nişte porniri naturale,
- de învăţat să mă întorc spre mine cel puţin la fel de des cât mă întorc către alţii,
- de sesizat nişte nuanţe
- de aplicat subiectivitatea şi mie, nu numai celor din jur. Paradoxal cât de obiectivă sunt cu mine când în rest sunt campioană la găsit circumstanţe atenuante.


Astea aşa, la modul general. Particularizând:

- vreau o iarnă la munte până prin aprilie

- vreau 1 mai şi cu vamă şi cu bâlea

- ceea ce mă duce la Vama pe care vreau să o recalc. Gata cu scuzele pentru a nu mai merge acolo. Toate valide, ce-i drept. Dar am trăit-o într-un fel şi mă duc memoria, imaginaţia şi sufletul destul încât dacă am oamenii ăia, berea aia, marea în faţă şi simt aşchiile de la băncuţele prost şlefuite prin sarong să revină senzaţiile alea.

- vreau să nu mai gândesc atâta, pentru binele meu.

- vreau ca atunci când se poate, să nu accept nimic sub 100%. Vorba filmului cu anything less than extraordinary is a waste of my time. Nu la modul extrem dar vreau să atârne balanţa şi mai mult în direcţia asta.

- vreau să ajung la Nova Rock

- dar vreau să încerc şi altele, altceva, alte zone. Are dreptate Mona.

- vreau să nu mă mai simt om mic printre oameni mari. Sunt mai mare decât mulţi şi complexul vârstei din capul meu atrage toate situaţiile în care simt că-l recunosc în comportamentul altora.

- vreau să nu uit nici anul că pot să fac orice, chiar dacă 'orice' înseamnă 2 ani de chelnărit la londra sau MBA la paris sau sabat cu plimbări sau pus pe picioare businessul meu. Oricare dintre astea ar da greş sau nu ar aluneca în altceva mişto, voi fi pusă în situaţia de a începe ceva nou la 25 de ani! Bwahahaha!! Serios acum . . . chiar pot să fac orice. Şi un pic de închisoare :))))). . . . şi tot voi fi 'la început' când se va termina.

- vreau să nu mai fiu prietena şi sweetheart-ul lumii. Să fiu prietena prietenilor mei şi în timpul mult astfel economisit să fiu prietena mea.

- vreau să fac ceva cu sor'mea

- vreau să o las pe Sandra să se joace cu creierii mei din când în când, fără scepticism.

- vreau să cunosc oameni

- vreau să re-cunosc oameni

Bine, mai sunt multe şi mărunte ca reparat veceul (doamne, sper să nu se întindă pe tot anul asta), montat oglinda, reluat tennis etc. dar astea sunt micile mele victorii şi bucurii zilnice. Faptul că, spre exemplu, mă bucur de fiecare dată când îmi ud plantele din casă e mult prea eu ca să fie dezbătut aici.

Am decretat 2008 anul în care totul va fi despre mine. Nu că nu ar fi în general totul despre propria persoană dar de data asta nu voi fi eu prima în faţa mea ci în general voi fi eu pe primul loc :)

Şi ce e mişto e că de data asta nu e numai new year's resolution, o simt că e pe bune. Că nu mă abţin că ştiu că e mai bine pentru mine ci mă abţin că nu mai simt nevoia.

Şi gata . . . mai scriem când ne mai vine vreo idee care să schimbe lumea.....cel puţin lumea mea.