misiune indeplinita

Sambata am iesit...dupa foarte multa vreme de neiesit. Am trait reclama cu 'un VW pentru orice stare de spirit'.......exista un loc in bucuresti (in cazul meu, un beci) pentru fiecare stare de spirit, si pentru fiecare etapa prin care treci inevitabil intr-o noapte de sambata.

Plecat de acasa, bluzitza proapat calcata sta cum trebuie pe tine, pupilele clare, spatele drept - B52 si socializare cu oameni pe care nu i-am mai vazut de mult si, tocmai de aceea, trebuie sa arati impecabil :)

Se aglomereaza, inevitabil.... imi aduc aminte de noaptea de canasta care trebuia sa fie si cum, probabil, exact in momentul ala m-as fi etalat cu nesimtzire din turul 2 sub privirile vrajite ale coechipierului si de 'fute-m-ash' ale dealerului (evident, din echipa adversa)...ahh.....deja nu se mai poate respira si muzica a trecut de la cantecele noastre care te ung pe suflet la cantecele pentru a se dansa, care sunt ok, dar pentru mine sunt ok un pic mai tarziu in noapte.

Exit B52, plimbare, scos miros de tigari din par.

Underworld. Aer respirabil, racoare, acelasi sentiment de bine pe care il recunosc cu toate ca n-am mai fost de foarte mult timp pe acolo.....senzatia e aia care trebuie. Ca exact asa cum e ok sa cada cineva lat sub masa langa tine, e ok si sa fi imbracata in "roz" cand toata lumea e un negru. Nu e modelul de bar in care merg doar comportamentele incetatenite. Muzica de acasa.......n-am mai ascultat muzica de atat timp, chiar sa stau si sa ascult, sa gasesc muzica noua, sa dau muzica, sa mi se dea muzica, sa discutam despre muzica sau macar sa mi se povesteasca muzica cu atata patos .....a fost o gura de aer proaspat....
Am batut din picior sub masa o vreme si ne-am hotarat sa plecam sa finalizam seara in stilul si cu gloria zilelor de demult.

Expirat! As putea scrie romane despre locul asta. Va ramane forever acasa. Nu conteaza ca aia era acum cativa ani, ca intre timp e club, ca intre timp e stylish, ca intre timp s-a renovat de nu stiu cate ori. Am trait acolo chestii pe care stiu ca nu le voi mai putea trai niciodata la aceeasi intensitate...pentru ca eu eram mica, pentru ca eram toti mici, pentru ca era la inceput. Si, exact cum patesc si cu Vama Veche, pot sa-l critic, sa am momente de lipsa de chef dar....... pentru acele cateva minute in care recunosc senzatia aia de demult, de siguranta, de 'da-o-n ma-sa de lume', eu mai stau o saptamana la mare .......merita toti banii si o sa continui sa merg in expirat si o sa continui sa merg in vama.

Si, dupa cum spunem, fiind atat eu cat si doamna din dotare orientate pe obiective si pe atingerea lor, am dansat noaptea away si am ajuns acasa mai tarziu/ devreme decat in ultimii 2 ani. Cinste noua!