Tuesday, June 5

un sfert de birou

Atât am reuşit să personalizez astăzi.

Mi s-a rupt sufletul (şi fisurat portofelul) când am văzut doamnele care vând flori pe Ştefan cel Mare, ce flori vând, cum şi la ce bani.

Ţigăncile mele de la Unirii care vindeau flori căzute din camion sau crescute de ele şi ţi le dădeau natural, braţul de lalele la 35 de mii.

Am stat 10 minute dimineaţă să conving o florăreasă să nu-mi pună staniol şi plastic şi fundă şi nu mai ştiu ce la ele.

6 comments:

Alexandra said...

Stiu ce zici. plecam intr-o zi spre centru sa ma intalnesc cu o prietena si, fiind ziua ei, am zis sa-i cumpar flori. si, am dat 100 000 pe trei fire, in staniol si cu nush ce dracu de funde. cand am plecat de la tanti aia m-am oprit si le-am desfacut si le-am aranjat eu!
frate, imi venea sa ii zic ca le "impachetez" eu, sa se lase drecu de meserie. HAOS!!!
p.s.: vrei sa ne deschidem florarie ;;) (sau taraba, cum vrei :D)

gorgeoux said...

Iti doresc sa-ti placa si peste o luna si peste luna de dupa ea, si peste luna de dupa luna de dupa ea, si tot asa :)

mărie said...

@Alexandra: urasc staniolul!! I mean that :)

@gorgeoux: sa fie! . . . . si cred ca va fi! :P

Sandra G said...

i am utterly happy. punct! :)

mărie said...

Falling in love with me all over again, huh? :P

Sandra G said...

o da! :)