Şi a venit zăpada

Era evident, nu, că după 8 luni de visat la zăpadă şi câteva depresii în faţa concediului care vine fără urmă de alb, va veni zăpada exact când mă aflam în drum spre bucureşti, înapoi. Nu? mi se pare evident. Să se întâmple atunci, după ce am făcut 1000 de kilometri în 2 zile ca să ajung cât mai sus, cât mai sus posibil, doar, doar oi găsi o dâră sau un fulg. Nu? Să stau pe canapea cu febră musculară de la condus, nu de la pârtie. Să fiu blocată în maşină în timp ce afară ninge ca-n basme. De când am intrat pe timiş şi ploaia proastă din braşov s-a transformat dintr-o dată în fulgi cât pumnul (da, dintr-o dată, poate merg şi eu un pic prea tare :P) mi-au dat lacrimile. Probabil a fost noroc faptul că am dat peste o coloană. Între fulgi şi lacrimi, ajungeam la ştiri direct: "aseară, în jurul orei 21 o tânără din bucureşti, în drum spre casă pe drumul naţional numărul 1, în condiţii de vizibilitate redusă a intrat frontal într-un camion care circula regulamentar din sensul opus. A fost găsită zâmbind iar după prelevarea de pe retină a ultimelor imagini a fost emisă ipoteza conform căreia accidentul a fost cauzat de lipsa de atenţie la drum datorată ninsorii hipnotizante. În cap de an, încă o victimă a încălziri globale."


Mă uit la ştiri şi mă îngozesc. Pentru prima oară în istoria României (cel puţin aşa zice ProTv) a fost închis DN1. Sunt oameni plecaţi la revelion în cabane în vârf de munte care acum mor de foame şi de frig, blocaţi fiind, fără curent pentru centrala de încălzire şi cu mncarea pe terminate (dacă urci în vârful muntelui, iei cu tine strictul necesar, stai 5 zile, iei papa pentru 5 zile, nu?), salvamonţi lucrând 24/24 să scoată oameni din prapastiile în care au căzut cu maşinile fără lanţuri sau cauciucuri de iarnă, vorbesc cu prieteni din braşov care retrăiesc comunismul cu 10 pături pe ei şi căciuli în casă pentru că nu au curent în centrul oraşului capitală de judeţ. Drumul Poienii este închis......şi tot aşa.
Incredibil cum, în fiecare an, vine iarna asta aşa, pe neaşteptate.

Dar, mâine dimineaţă, la drum, ajung pe pârtie chiar dacă trebuie să o iau pe la Paris pentru asta.