Cât poate fi de greu să-ţi rupi de la gură 30 de secunde să gândeşti?!
Dacă se mai uită vreun om în toată firea la mine cu ochi de căprioară şi ne cerem scuze, domnişoară dar aia am uitat să facem, ailaltă n-am făcut-o încă, de a treia acum ne-am apucat şi .... dar vai! ... e o mare încurcătură, cel mai bine reveniţi peste câteva zile!" la capătul a 4 ore şi jumătate de stat la cafele proaste şi după vizionarea a două dintre cele mai wtf?!? filme de pe HBO ever (for future reference, unul cu A treia dorinţă şi celălalt cu Charly-something ... să le evitaţi!!!) toate astea în condiţii de trezit la 6 pentru probleme administrative ....
....probabil nu o să fac nimic a la Columbine dar o să mă întristez foarte rău. Şi când eu sunt tristă plouă mocnit şi păsărelele nu mai cântă. În capul meu, cel puţin.
Către toţi domnii şi doamnele care servesc drept interfaţă la client şi care au "învâţat" la nu ştiu ce traininguri vândute de amatori cum să învârtă situaţia astfel încât un client nervos din cauza incompetenţei lor să plece acasă mulţumindu-le şi fiindu-le recunoscător ...... NU mă mai insultaţi pe faţă!! NU funcţionează tactica, cereţi-vă banii înapoi!!! NU poţi să-ţi dai cu stângu' în dreptu' juma de zi şi la sfârşit să pui problema în termeni de solidaritate cu nervii mei şi "lumea e rea, domnioară" si să te aştepţi să înghit aşa ceva! NU poţi să schimbi moneda şi să pozezi în victimă colaterală a unui sistem făcut prost când te-am văzut/ auzit/ observat până atunci cum nu ştii de unde să apuci problema. NU poţi să cauţi, panicat, soluţia salvatoare uitându-te galeş în ochii mei!
Later edit: Am fost întrebată despre ce vorbesc. Ei bine, am avut ieri dimineaţa plăcerea de a experimenta, literalmente, zicala watching paint dry. Am fost sunată în mod repetat să mă duc la service să mi se înlocuiască oglinda buşită (detalii aici la punctul 2) şi m-am dus aşteptându-mă la o oră, maxim două, de stat cât se scoate aia proastă şi se montează aia bună, nu?
Ei bine, nu! Nu şi-au pus oamenii problema nici la constare, nici la întocmirea dosarului de reparaţie, nici cu ocazia celor două conversaţii telefonice să mă întrebe ce culoare are maşina ca să vopsească oglinda până vin eu nu cu mine acolo!!!!!!! Am aflat cu această ocazie că piesele vin negre şi se vopsesc la faţa locului - aviz amatorilor de leasing în condiţii aspre de reperaţii.
Mă rog, şi după asta am aflat ca uitaseră să comande o piesă şi că mai descoperiseră nu ştiu ce lipsă la ea şi că nu aveau fotografiile pe care sunt obligaţi să i le facă maşinii la constatare ca să verifice dacă dauna era de atunci sau s-a produs între timp .... all in all, o dimineaţă minunată. N-am rezolvat nimic. Dimpotrivă, mi-au montat oglinda (adică geamul care era crăpat) dar nu şi carcasa. Adică am toate şansele să se spargă din nou şi să fac iar traseul poliţie-adeverinţă, asigurator-constatare, service-constatare-comandă, service-montaj ... etc, etc, etc... bla, bla, bla ..... ufffff!
No comments:
Post a Comment