Cum zicea Sandra, pasionată de etimologii cum este.... dacă spargi şi analizezi cuvântul dezamăgire îţi dai seamă că este, în primul şi cel mai puternic sens, un sentiment care apare ca urmare a unei amăgiri. NU poţi să fi dez-ceva fără să fi acel ceva înainte.
Cred că toată starea asta ciudată de nelinişte şi lipsă a confortului - psihic şi fizic - vine din modul în care se desfăşoară anotimpul rece. Lăsând de o parte lamentările mele cu lipsa zăpezii şi aglomeraţia de pe acele puţine pârtii unde este, nu vorbesc neapărat de zăpadă ca atare ci de o stare de fapt care s-a intregrat de-a lungul anilor în sistem şi care îşi cere drepturile, cu precizia ceasului biologic care o reglează. Şi când nu-i dai metabolismului ce-ţi cere, după ce l-ai ţinut în frâu o bună bucată de vreme tocmai dându-i pe la nas cu iminenţa acestei stări.... e un fel de you tangled the dream and then took it away. Nu pot să fiu deja atât de fixată în tabieturi! Dar m-a destabilizat.
No comments:
Post a Comment