Monday, March 12

aşa DA

Weekend: Combinaţia perfectă de relaxare şi oboseală care să-mi permită să dorm ca un bebeluş sâmbătă.

Îmi era un dor de condus, de alunecat impecabil cu maşina pe şoseaua mult mai goală decât în bucureşti sau în timpul plecărilor tradiţionale de vineri seara cu întreg bucureştiul ca escortă.
Dor de condus pe lumina apusului şi dor de condus noaptea singură pe şosea.
Dor de picior în podea pe acceleraţie.
Dor de sensurile unice ale braşovului, de cele două turnuri, de republicii plină ochi de oameni au bucuria mersului pe jos, nu numai cu taxiul sau maşina.
Dor de gardienii care nu sunt sceptici, îţi zâmbesc şi povestesc despre bastioanele pe care nu poţi să le ratezi dacă vrei să faci fotografii frumoase.
Dor de şoferi care nu conduc de parcă ar fi singuri pe stradă.
Dor de micile complicităţi cu şoferii de camion care te ajută să-i depăşeşti, cu bmw-uri care bagă o avarie de mulţumesc după ce te-ai băgat vizibil în marginea drumului ca să te poată depăşi la înghesuială.
Dor de cel mai tare drum ever de făcut cu maşina - timişurile.
Dor de cum arată piaţa sfatului de sus de la turnul alb, ca o gaură colorată şi foarte, foarte vie în întunericul cu punctuleţe luminoase al oraşului.
Dor de pârâiaşul din spatele mureşenilor.
Dor de festivalul 39 original.
Dor de poiană de nu mai pot - deşi n-am ajuns. N-aş suporta să o văd în noroi.
Dor de drumurile înguste şi abrupte cu piatră cubică dintre răcădău şi universal.

Mă simt muuuult mai bine. Şi n-am avut nevoie decât de 4 ore! 4 ore acolo şi 5 ore pe drum. Şi am o senzaţie de linişte pe care toate cafelele şi toate cafenelele din bucureşti nu ar fi reuşit să mi-o dea - cel puţin nu weekend-ul ăsta. Plus un pahar de vin garnisit cu un pic de tv pe la 1 şi ceva când am ajuns acasă . . . am reuşit să dorm până la 12 duminică.

Cireaşa de pe tort: la mulţi ani copilului mic posesor a jumătate din averea părintească care era în elementul ei ca niciodată sâmbătă, funicuţă organizatoare ca şi sor'sa :P. Te iubesc, puiule!

8 comments:

junkymouse said...

este exact ceea ce voi face eu peste doua weekend-uri. te inteleg perfect =)

Alexandra said...

pârâiaşul din spatele mureşenilor: se numeşte Spurcata ;)
drumurile înguste şi abrupte cu piatră cubică dintre răcădău şi universal: viata mea!!! ca eu stau in Racadau :D.
si eu am fost la Brasov in weekend, deci as putea spune ca te inteleg perfect! plus, a fost si vremea impecabila, de plimbari si caiuri si cafele.
ma bucur ca my home town este unul din orasele tale!
p.s.: la multi ani Oanei.

marie said...

@junkymouse: îţi urez cel puţin tot atâta plin de cât am avut parte şi eu :)

@alexandra: mersi pt Spurcată, chiar nu ştiam :P.
Cât despre vreme, nu prea am prins :(. Am ajuns pe la 6 şi ceva seara şi am plecat la 10 jumate spre bucureşti.
Ora de meditaţie la apus pe cetate va trebui să mai aştepte un pic :P . . dar e în plan.

Cosmin said...

dor de duca :P

MoniK said...

@Alexandra: in racadau sta si verisoara mea, alta, dar e ruda cu baiatul cu ibricul...na, get a room, m-am gasoit sa iti spun astea la Marie in batatura:D

de ce? said...

eu nu stiu zona aia :P

PS: marie, sa vezi ce am facut... te-am provocat sa vorbesti de copilarie :D

Alexandra said...

uffff, va invit la promenada la mine in cartier pe toti. e frumos, si padure, si munte, si ursi si ciupercute. distractie garantata. ;)

marie said...

he he. dragele mele, ma bucur tare ca ati populat azi batatura, dat fiind ca eu n-am reusit sa ajung la ea. zi lungaaaa, lungaaaa. povesti maine.

@de_ce: am luat nota de provocare. rastorn lavita cu zestre si vad ce gasesc :)