Friday, March 9

nu mă mai pot opri

De când cu bucuria care mi-a intrat aseară în viaţă (vezi mai jos) mi-am adus aminte de toate musical-urile şi copilăria şi cântările şi disney-urile clasice care mă ţineau legată de televizor când eram mică.

Paranteză: Acest "eram mică" se întâmpla acum destul de puţină vreme, ceea ce explică de ce acest post nu este despre Dumbrava minunată sau Maria Mirabela sau filmul ăla rus cu două universuri etc. Alea au fost în prima parte a copilăriei, când nu îmi era foarte clar cum e cu cântatul sau cu înţelegerea unei intrigi dintre cele mai simple şi nici cu stocarea datelor în memorie - lasting impression au făcut disney-urile. Am încheiat paranteza.

Nu mai ţin minte ordinea în care au apărut. S-a şters definitiv odată ce mă uitam la ele în ce ordine doream, alta în fiecare zi. Cântecele astea sunt produse impecabil - toate cântate de mai mari ai muzicii uşoare şi orchestate astfel încât să nu poţi oricât ai încerca să nu le memorezi.


Prinţesa indiană care crede că porumbul e "aurul" pe care-l caută cotropitorii şi vorbeşte cu spiritele şi care în final nu pleacă su sufletul pereche ci rămâne să-şi ajute tribul prin tranziţie.
You think you own whatever land you land on
The earth is just a dead thing you can claim
But I know wvery rock and tree and creature
Has a life, has a spirit, has a name



Vaaaai! Ca să fie clar, băiatul care vine şi îţi arată lumea de pe un covor fermecat bate orice seria 6 sau x Klasse de pe planetă. Dacă mai şi cântă angelic în timp ce . . . gata!
Nu ăsta e discursul şi astăzi, dar un pic altfel şi nu mot a mot?

I can show you the world,
Shining, shimmering, splending
Tell me princess now
When did you last let your heart decide

I can open your eyes, take you wonder by wonder
Over, sideways and under
On a magic carpet ride. (nu mi-am dat niciodată seama cum astea trei versuri sunt cu tente sexuale la modul ăla nasol!!) Hai fetiţo să te dai cu covorul meu fermecat! Hahaha!

Îţi aduci aminte cum astă iarnă pe pârtie, sub fulgi, după o zi din aia, roşii în obraji (şi în genunchi) am început să cântăm asta?



Tales as old as time, true as it can be
Barely even friends, then somebody bends
Unexpectedly
O mai chema şi Belle peste toate. Adică nu e numai fată bună şi frumoasă care are grija de tatăl ei nebun, o mai cheamă şi Belle. Sfeşnicul ăla era viaţa, semăna foarte tare cu crabul din Micuţa Sirenă iar trandafirul care pierdea petale şi vestea moartea era fascinant. Nu înţelegeam cum stătea el aşa suspendat sub clopotul ăla de sticlă.



Look for the bare necessities
The simple bear necessities
Forget about your worries and your strife
În timp ce se freca cu spatele de copac - imaginea clasică a carefreeness-ului (pheww, ăsta a fost un cuvânt greu) şi acum. Mi-am dorit să mă duc un pic în pădure şi să trăiesc şi eu aşa, cu prietenii mei cu dinţi. Mama a zis că nici nu se pune problema.



Pupicul din farfuria de spaghete e deja un clasic. Îl văd preluat în filme, desene, parodii, peste tot. Scena când el o în vaţă pe ea cum să caute de mâncare în gunoi este priceless. Şi căţeluşii d ela sfârşit la fel.
Momentul muzical: bucătarul francez care le da spaghetele şi le cântă Bella Notte cu accent franţuzesc dând din burta şi mustăţile de rigoare- delicious!!




Mai recent, dar făcut în spiritul clasic. Tente feministe aside, îndeplineşte toate condiţiile pentru a fi o prinţesă Disney. Colana sonoră nu o mai ţin minte acum, ştiu că avea un cântec plin de forţă când o trimit ăia acasă din campul militar şi ea intră în panică, începe să cânte şi reuşeşte să se urce pe pilonul din curte cu cele două cărămizi ataşate cu tot. Moment de ridicat de pe scaun. Foarte interesant băiatul, de asemenea. :P


Under the sea, under the sea
Darling its better, here where its wetter
Take it from me
Out in the sun they work all day
Out in the sun they fade away
Cât am vrut să mă mut acolo jos sub apă unde nu erau nici şcoală, nici treburi de făcut în casă, nici obligaţia de a te spăla pe mâini înainte de masă. Ah, ce frumos! Ariel pieptănându-se cu o furculiţă. Ariel cântând pe plajă cu soarele apusului în spate în timp ce el se trezea după înec. Ariel cu picioruşe şi rochie de mireasă. Caracatiţa aia rea este cel mai malefic dintre personaejele malefice din toată copilăria mea (ca desen combinat cu voce, aparenţă, gesturi, puteri etc.).... rivalizată doar de Wicked Witch of the West din Vrajitorul din Oz, care mă făcea să mă bag sub păt cu râsul ăla şi faţa verde.



Mai am scoase multe, multe, multe... că m-a luat nebunia şi nu m-am mai putut opri . . . dar vinerea, oricât de aproape ar fi de weekend, este totuşi o zi de muncă. Continuarea probabil luni. Este evident că am scris cântând, nu? :)

7 comments:

musette said...

Doamna....remember-ul asta e o bucurie! Astept cu maaaaare nerabdare episodul 2 de luni...Nu care cumva sa uiti 101 Dalmatieni! ;)

marie said...

mersi ;). Evident că sunt şi ei pe listă. Cine ar putea să o uite vreodată pe Cruella?!?

MoniK said...

ai uitat si de Pisicile artistocrate! Si cine e Pocahontas aia si Mulan? A, e din generatia ta;)

marie said...

Încep să cred că voi citiţi numai titlurile :). Mai aaaaaam. Am scos vreo 25 de coperţi. Iar pisicile sunt şi ele acolo, evident. ;)

Am vrut să amestec vechi cu noi, vezi căţeii şi chinezoaica. Mai vine o tură. :)

MoniK said...

:P

zuza said...

cred ca aladdin e desenul meu preferat din generatia mai veche, pentru ca robin williams in rolul spiritului din lampa e the funniest guy ever ever ever.. si papagalul ala rau ("jafar, jafar, i'm stuck!").. si animatia in general.. si cantecele.. e suuper-super-dragut..
de asemenea, ariel este foarte aproape de inima mea semi-nostalgica, pentru ca l-am vazut primele vreo 10 dati in germana (asa am primit caseta), si jur ca mi s-a parut muult mai reusit ca glume si ca melodii decat varianta in engleza..
ar mai fi poate hercules de mentionat.. desi nu a fost ATAT de misto ;)

marie said...

nici pe mine nu m-a impresionat hercule. de aia nu e in lista (care este foaaaaarte subiectiva). mai lipsesc cateva si m-am gandit mult daca sa le pun pe toate sau nu.